Nu-i doreste prezenta si ea stie
asta. Se simte bine daca doar stie ca e acolo. Nu are niciun drept sa se bage
desi de cele mai multe ori rezista cu greu sentimentului de a-i lua apararea.
Cuvintele i se pierd in ganduri iar gandurile ii fura mintile. O cuprinde o tristete si o inutilitate fara
inceput si fara sfarsit...Si-i imagineaza razand de ea . Ca atunci, in copilarie, cand a
auzit fara sa vrea ca nu e “de rasa”. Se lasa pe vine si-si strange genunchii la piept...nu, nu se poate, de ce ar face asta? De
ce nu? Oamenii fac asta in mod obisnuit…
stie ca de cate ori si-a deschis sufletul , mai devreme sau mai tarziu a
suferit…stie sa piarda, a pierdut de atatea ori in viata asta, incat ar fi
nefiresc sa nu fi invatat. Dar asta nu inseamna ca va suferi mai putin…
8 comentarii:
belle, vrei să ţi-o trag sau vrei să tac?
o sa ma gandesc
era bine dacă gândeai aşa adânc şi înainte să scrii postarea.
şi mai mişto ar fi să gândeşti constant.
(a se menţiona în arhive greşeala mea că nu m-am prins că erai ironică în comentariu.)
reaminteşti faza traumatizantă din copilarie în care ţi s-a spus că "nu eşti de rasă", chestiune care evident te-a marcat, pentru că altfel nu te-ai întoarce asupra ei mai ales în aşa context.
uimirea din capu meu este că persoana care a spus asta şi te-a rănit, a ajuns apoi să-ţi fie pereche. deci, te oferi cui te răneşte, apoi eşti pe cale să te sinucizi trădată în sentimente.
unde-i judecata dreaptă şi calea cercetării?
in trecut da, asta am facut...atunci cand nu-ti pasa de tine sau nu ai o parere prea buna despre propria persoana, nu cred ca mai conteaza cui te oferi. apoi incepi sa investesti, sa dai si sa inveti sa primesti, sa speri ca poate si tu meriti sa ti se intample ceva bun...
aha. deci trecutu e mort şi îngropat şi trăieşti conştientă că meriţi să ţi se întâmple şi ţie ceva bun.
asta ar însemna că postarea sub care comentăm, nu mai e de actualitate, căci în ea atitudinea ta era de " o tristete si o inutilitate fara inceput si fara sfarsit". adevărat?
Trecutul nu poate fi sters. Ca sa nu repeti greselile trebuie sa ai la ce te raporta. Iar momentele mele de tristete,inutilitate, disperare,speranta sunt ciclice asa cum am spus
de acord cu prima parte, ai grăit înţelept.
ce nu pricep e de ce momentele tale sunt ciclice, aşa cam ca anotimpurile implacabile, ca şi cum adică nu depind de tine ori altcineva...
io am nevoie de un factor extern să vreau să ucid umanitatea. în rest, depresia e constantă. :))
Trimiteți un comentariu